Moacşa se află la 14 km spre est de Sfântu Gheorghe, situat la poalele dealului numit „Oriaspince-teto”. Comuna Moacşa se află în partea sudică al judeţului Covasna, între Munţii Bodok şi bazinul Trei-Scaune.
Lacul Padureni
Prin sat trece pârâul Pădureni, care în amonte de sat alimentează de trei decenii lacul Pădureni, ce a fost conceput şi construit pentru a iriga zonele întinse de câmpie. Astăzi lacul Pădureni este doar zonă turistică şi de agrement.
Monumentul lui “Gabor Aron”
Pe teritoriul administrat de consiliul local Moacşa, pe zona de curgere superioară a fluxului, la trei kilometri distanţă de centrul satului se află satul Pădureni şi în direcţia sudică de Moacşa, de-a lungul traseului internaţional E574 (DN11), se află satul Eresteghin.
Pe lângă dealul de la Eresteghin se află mormântul turnătorului de tun Gabor Aron, iar de aici la nord-vest se află dealul numit „Oriáspince-tető”, numele acestuia, probabil provenit de la mormintele din piatră, descoperite deja în urmă cu zeci de ani din epoca de bronz.
Monumentul de pe dealul “Pivnitele Mari” (Oriaspince-teto), un munte în mijlocul ţinutului Trei-Scaune
Această movilă veche se află în jurul a 12 pini giganţi cu trunchiul decojit. Din fiecare răsare câte o creangă, care formează împreună un dom peste movilă. De fapt, ele sunt crengi, grinzi, care sunt legate ferm cu cătuşe si lanţuri de fier de pinii solizi. Dacă nu ar fi lanţurile pentru grinzi, întreaga structură s-ar prăbuşi. Lanţurile şi inelul de fier cu diametrul altarului (amprenta altarului pe cer) obligă grinzile să se îmbrățișeze formând cupola. Pe partea de sus a movilei este un altar-cămin rotund din piatră, pe care de 12 ori pe an trebuie aprins un foc în acea zi care este gravată în pragul de piatră a celor 12 staţii. (cele 12 porţi care sunt aşezate pe poteca ce duce spre monument). Aceste date sunt aniversări istorice ale poporului din ţinutul Trei-Scaune. Monumentul se află în mijlocul sistemului de poteci din pietre ce au forma unor flăcări ce sunt în direcţia fiecărei localităţi. La capătul fiecărei poteci se află o stâncă în care este gravată numele unei localităţi şi data cu prima înregistrare scrisă despre localitate.
Mestecanisul si Lacul Reci
Distanta: 6.5 km (6 minute)
Este o rezervaţie naturală localizată în partea central-estică a judeţului Covasna. Rezervaţia, cu o suprafaţă de cca 34 ha, este situată în lunca Râului Negru, afluent al Oltului. De-a lungul Râului Negru s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervaţie se găsesc lacuri şi mlaştini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic şi angelica sălbatică, dar şi prin speciile rare de ferigă, nuferi albi, laleaua pestriţă, crinul broaştei, etc. precum şi animale ca broasca albastră. Tot în rezervaţie există şi o plantaţie de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri cu condiţii de vegetaţie foarte vitregă.
Peisajul fabulos a atras şi un director de film american de a filma în rezerva de mesteacăn de la Reci filmul Cold Mountain (2003), cu Nicole Kidman şi Jude Law.
Muzeul Etnografic Haszmann Pal – Cernat
Localitate: Cernat (11 km, 9 minute)
Cea mai cunoscuta atractie al satului Cernat este Muzeul Zonal, intemeiat in 1974 si care prezinta cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului Trei-Scaune: mobila secuiasca, cahle, tesaturi.
Cladirea muzeului este in mijlocul unei expozitii in aer liber, care cuprinde porti monumentale secuiesti, cladiri si mori restaurate, alaturi de care exista o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat, precum si o expozitie bogata de masini si unelte agricole.
Cetatea Ika – Turnul ciunt – Cernat
Localitate : Cernat, județul Covasna
La marginea satului Cernatu de Sus, mai sus de confluenta paraielor Mare si Ika, care se revarsa in paraul Cernat, se afla Turnul ciunt de la Cernat, mai cunoscut sub denumirea de cetatea Ika.
Cea din urma denumire a intrat in constiinta publica datorita lui Orban Balazs, care a asociat aceasta cetate cu eroul legendar pe nume Ika. Odinioara, creasta de munte ingusta si stancoasa era incoronata de o fortareata medievala, lunga de 200 m si lata de 10 m, in forma mult alungita. La cele doua capete interioare ale zidului se aflau doua turnuri cu plan rotund, dintre care, in prezent, exista doar ruinele turnului din sud, avand o inaltime de 13 m.
Arheologii Muzeului National Secuiesc considera ca cetatea a fost construita intre secolele 13–14. Avand in vedere ca in zona nu se afla nici o proprietate regala, aceasta fortareata a fost probabil, construita, din initiativa particulara sau comunitara. Se presupune ca a fost parasita cel tarziu la inceputul secolului 15.
Numeroase legende se leaga de cetate si de construirea ei. Morarii din zona cetatii au pastrat vie o traditie care spune ca in pivnitele cetatii sunt nenumarate comori din aur si diamante. Este foarte dificil sa se patrunda acolo, intrarea fiind pazita de doi cocosi furiosi si in timp ce unul doarme, celalalt este treaz. Daca cineva ajunge in apropierea usii, imediat cocosul incepe sa cante, iar usa de fier se inchide de indata.
Statiunea Balvanyos
Localitate: Balvanyos (cca. 41 km – 38 minute)
Statiunea Balvanyos este o statiune balneoclimaterica permanenta la 775-800 m altitudine, situata pe versantul estic al M-tilor Bodoc. Izvoarele minerale de aici sunt indicate în tratarea afectiunilor cardiovasculare, nevrozelor astenice, gastrita, etc. Statiunea a început sa se dezvolte dupa anul 1895.
- se poate vizita Pestera Ucigasilor (Pestera de sulf sau Grota puturoasa), amintita documentar încă din 1349 (existenta în partea inferioara a unui strat de bioxid de carbon, rezultat al unor emanatii post-vulcanice, determina moartea prin sufocare a oricarei vietati care patrunde aici);
- sau la ruinele Cetatii Păgânilor (sec X- XIII) – pe malul stâng al pârâului Bálványos, pe un deal, se află ruinele cetății Bálványos compusă dintr-un donjon de formă pătrată, de care se leagă incinta de piatră a unei cetăți interioare care cuprinde și platoul, și o cetate exterioară care se leagă de colțul vestic al cetății. Pe partea estică este situată poarta de intrare în cetate. Pe baza elementelor de construcție și a materialelor descoperite, donjonul a fost încadrat în sec. XII – XIII, iar incintele de piatră în sec. XIII – XIV. Cetatea a fost locuită până în secolul al XVII-lea.
Lacul Sfanta-Ana
Distanta: cca. 54 km (57 minute)
Lacul Sfânta este singurul lac vulcanic de pe întreg teritoriul României. Este situat pe teritoriul județului Harghita, în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, după alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului.
Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că „Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții”.
Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Lacul Sfânta Ana, este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.
Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.
Biserica romano-catolica (fresce Ghelinta)
Localitate: Ghelinta
Distanta: 31 km (27 minute)
Cladirea veche, construita in stil roman, a bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete in stil renascentist a fost pictat in 1628.
O bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe trei dintre peretii cladirii (cel nordic, cel vestic si cel sudic), infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datand din 1330 – 1340. Sub sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt rand de fresce care contin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO parte a mostenirii culturale globale.
Statiunea Covasna
Localitate: Covasna (cca. 21 km)
Atestata documentar sub denumirea actuala din anul 1567 statiunea Covasna este strajuita de munti nu prea înalti, cu vârfuri rotunjite si beneficiaza de o clima placuta cu veri racoroase si ierni moderate. În lunile de vara si toamna timpurie cerul este mai mult senin si zilele însorite, rivalizând cu localitatile din estul si sud-estul României. Statiunea se afla situata la 35 km de Sfantu Gheorghe, la 60 km de Brasov si la 250 km de Bucuresti.
Datorita conditiilor geologice specifice, Covasna este bogata în izvoare de ape minerale variate si emanatii naturale de CO2. În 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti si cercetatori, precum si rezultatele curelor balneare au impus definitiv Covasna în rândul celor mai importante asezaminte de sanatate. Deci Covasna este o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovasculare cu factori naturali. Situata la o altitudine de 600 metri, in zona de imbinare a muntilor Carpati, aceasta statiune beneficiaza din plin de bogatia factorilor naturali: apa minerala carbogazoasa, mofetele naturale (emanatii post-vulcanice de bioxid de carbon) precum si de climatul de crutare, bogat in aeroioni negativi, existenti datorita padurilor de brazi din imprejurimi. Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din bazele de tratament din Covasna, ofera posibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni, ceea ce confera marea complexitate a statiunii.
Indicatii terapeutice:
- BOLI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR
- BOLI DERMATOLOGICE: psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate, neurodermite
- BOLI ALE TUBULUI DIGESTIV SI ALE GLANDELOR ANEXE (cura interna): gastrite cronice hipoacide, gastrite cronice hiperacide, boala ulceroasa , sechele dupa rezectii gastrice, ulcere recidivante ale bontului gastric, tulburari functionale si afectiuni inflamatorii cronice intestinale, enterite si enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale, sechele dupa hepatita epidemica, sechele postoperatorii ale caile biliare, dischinezii ale cailor biliare, litiaza biliara
- BOLI ENDOCRINE: boala Basedow, hipertiroidism, insuficienta paratiroidiana, hipofunctiile glandelor endocrine
- BOLI ALE APARATULUI LOCOMOTOR: reumatismul cronic degenerativ, reumatismul abarticular, reumatism de focar, bolile reumatismale inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilartrita anchilozanta – in afara puseelor inflamatorii), afectiuni ale discurilor intervertebrale
- BOLI ALE RINICHILOR SI CAILOR URINARE: glomerulonefrite cronice, pielonefrite cronice de origine infectioasa, litiaza renala (urica , fosfalica , oxalica), boli inflamatorii cronice ale cailor urinare
- BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS: afectiuni ale sistemului nervos periferic (radiculita, poliradiculonevrite, sechele posttraumatice ale sistemului nervos periferic), sechele dupa accidente vasculare cerebrale, stari astenice sau reactii nevrotice
- BOLI PROFESIONALE : boli profesionale cronice prin agenti fizici – dermatoze profesionale, reactii alergice cutanate de diverse etiologii, afectiuni cutanate profesionale prin agenti fizici
Balta Dracului
Localitate: Covasna
Simbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf), deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimatice.
Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, „Mica Balta a Dracului”.
Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon: apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej, colcaind. In secolul al XIX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind in anul 1837. In prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare eruptie avand loc in 1984.
Cascada de sub Siclau
Localitate: Covasna
Planul Inclinat
Localitate: Covasna
Monument tehnic unicat in Europa situat in judetul Covasna, orasul Covasna, in zona Văii Zânelor. Planul inclinat sau Şiclăul, cum este numit de localnici, a fost construit din initiativa lui David Horn de catre inginerul Emil Lux in 1886. Obiectivul a fost terminat de catre baronul Groedel. Acest plan inclinat foloseste forta gravitatiei pentru a transporta vagoanele incarcate cu lemne pe o panta fara a utiliza alte surse de energie. Cu toate ca functioneaza din 1889, inaugurarea oficiala a avut loc in 1890. Macheta acestui monument tehnic exceptional a fost prezentat la expozitia universala din 1896.
Datele tehnice ale planului sunt: diferenta de nivel intre statii: 327 m, lungime: 1236 m, ecartament: 1450 mm, cablu de tractiune cu diametrul de 28 mm. Componentele sale au fost comandate de la firma austriaca Obach.
Principiul de functionare este urmatorul: planul inclinat foloseste doua platforme de cate 3 metri latime si 6 metri lungime care erau legati unul de celalalt printr-un cablu gros de 28 mm si un sistem complex de scripeti actionati de la cabina de comanda din partea superioara a planului inclinat. Atunci cand pe platforma din sus era asezat un vagon plin cu lemne pe platforma de jos era asezat un vagon gol. Forta gravitatiei facea ca vagonul plin sa il traga sus pe cel gol de pe platforma de jos. La mijlocul planului cele doua platforme se evitau, aici existand o bifurcatie a sinelor. Tot procesul era controlat de la cabina de franare din partea superioara a planului inclinat.
Volumul de material lemnos transportat pe vremea cand planul inclinat functiona la capacitate intreaga se apropia de 30 de vagoane a cate 10 metri cubi. Transportul persoanelor se facea ocazional pe la inceputul secolului atunci cand conditiile de circulatie intre Covasna si Comandău erau foarte grele. Insa in ultima perioada a functionarii sale transportul de persoane pe planul inclinat era strict interzis.
La capatul inferior al planului vagoanele erau coborate de pe platforme si erau formate garnituri de tren ce erau tractate de locomotive cu aburi pana la gara Covasna unde erau transferate pe cale ferata cu ecartament normal.
La capatul superior materialul lemnos sosea tot pe cale ferata ingusta, de aceasta data de la Comandău. Si aici existau mocăniţe (locomotive cu abur) ce aduceau lemnele din tot bazinul superior al raului Bâsca. Aceste cai ferate cu ecartament ingust se intindeau pe zeci de kilometri pe fiecare parau si vale, trecând chiar si peste muntele Goru, pana in varianta mai mica a planului inclinat. La inaugurare acesta era cel mai important sistem de cai ferate inguste din Carpaţi unificand trei componente majore: vagoanele trase de cai, planul inclinat si locomotivele cu aburi.
In 1995, odata cu catastrofalele doboraturi de copaci din zona Covasnei, a fost afectat si planul inclinat dar nu indeajuns ca sa fie distrus. La 17 mai 1997 cabina de comanda din partea superioara a planului inclinat a fost distrusa intr-un incendiu ce a cuprins si padurea din jur. Datorita interventiei si ajutorului celor care au lucrat la planul inclinat cabina a fost reconstruita, planul inclinat a fost restaurat si a functionat in continuare pana in 1999 cand datorita reducerii exploatarilor de lemne din zona, planul inclinat a fost trecut in conservare.
Momentan planul inclinat nu functioneaza, poate fi vizitat iar pe sectorul de cale ferata Covasna – Subşiclău (Planul Inclinat) ocazional, atunci cand exista cerere, circula o mocăniţă (locomotiva cu aburi) care este folosita pentru agrement (plimbarea turistilor).
Calea Ferata Forestiera
Localitate: Comadau
Cale ferata forestiera folosita la caratul lemnelor impreuna cu Planul Inclinat in Comadau, Covasna
Cetatea Ilenei Cosanzene
Localitate: Covasna
Pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului, se gaseste cetatea lui Miske (sau a Zanei Ileana Cosanzeana), ale carei origini nu sunt atestate documentar.
Legendele afirma ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa este ascunsa in beciurile cladirii, pazita de un cocos care in sapte ani adoarme o singura data. Cu aceasta ocazie, portile secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate scoate la lumina intreaga comoara.
Cetatea Zanelor
Localitate: Covasna
În prezent sunt vizibile zidurile scoase la iveală de către arheologi prin săpături. Cercetările efectuate aici au scos la iveală numeroase fragmente de ceramică si monezi datând din perioada dacică şi romană. Cercetătorii cred însă că cetatea a fost construită şi locuită cu mult inainte de aceea perioadă.
Drumul până la cetate durează aproximativ 2 ore pe nişte drumuri forestiere nemarcate, însă sunt şi porţiuni destul abrupte, nefiind recomandat celor cu condiţia fizică neadecvată.